mandatar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză mandataire.

Pronunție

  • AFI: /man.da'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
mandatar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mandatar mandatari
Articulat mandatarul mandatarii
Genitiv-Dativ mandatarului mandatarilor
Vocativ ' '
  1. persoană căreia i s-a încredințat un mandat.


Traduceri