mandrinare
română
Etimologie
Din a mandrina.
Pronunție
- AFI: /man.dri'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului mandrinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mandrinare | mandrinări |
| Articulat | mandrinarea | mandrinările |
| Genitiv-Dativ | mandrinării | mandrinărilor |
| Vocativ | mandrinare | mandrinărilor |
- acțiunea de a mandrina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online