marcotă
română
Etimologie
Din franceză marcotte.
Pronunție
- AFI: /mar'ko.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului marcotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | marcotă | marcote |
| Articulat | marcota | marcotele |
| Genitiv-Dativ | marcotei | marcotelor |
| Vocativ | marcotă | marcotelor |
- lăstar al unei plante, nedesprins de ea, înfipt cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit după ce a făcut rădăcină, dă o plantă nouă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online