marcota

română

Etimologie

Din franceză marcotter.

Pronunție

• AFI: /mar.ko'ta/

Verb

Conjugarea verbului marcota
Infinitiv	a marcota
Indicativ prezent pers. 1 sg.	marcotez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să marcoteze
Participiu	marcotat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a înmulți o plantă prin marcotaj.

Cuvinte derivate

• marcotare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• camarot
• acromat
• cromata
• carotam

Referințe

• DEX '98 via DEX online