marta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Marta, Márta, Mártá, Märta, martā

catalană

(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

marta

  1. jder (specie de jder, Martes martes)





galiciană

(galego)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

marta

  1. jder (mamifer, Martes)





occitană

(occitan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

marta

  1. jder (mamifer, Martes)





portugheză

(português)

Etimologie

Probabil din franceză marte < origine germanică *marthr.

Pronunție

  • AFI: /'maɾ.tɐ/


Substantiv

marta f., martas pl.

  1. jder, sângeap

Referințe





sardă

(sardu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

marta

  1. jder (mamifer, Martes)





spaniolă

(español)

Etimologie

Probabil din franceză marte < origine germanică *marthr.

Pronunție

  • AFI: /'maɾ.ta/


Substantiv

marta f., martas pl.

  1. jder, sângeap
  2. blana acestui animal

Cuvinte compuse

Referințe