masculiniza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză masculiniser.

Pronunție

  • AFI: /mas.ku.li.ni'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) masculiniza
Infinitiv a (se) masculiniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) masculinizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) masculinizeze
Participiu masculinizat
Conjugare I
  1. (v.tranz. fact. și refl.) a facecapete sau a căpăta trăsături masculine, bărbătești.

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe