matrițer

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din matriță + sufixul -er.

Pronunție

  • AFI: /ma.tri'ʦer/


Substantiv


Declinarea substantivului
matrițer
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ matrițer matrițeri
Articulat matrițerul matrițerii
Genitiv-Dativ matrițerului matrițerilor
Vocativ matrițerule matrițerilor
  1. muncitor specializat în lucrări de matrițare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe