meșină
română
Etimologie
Din turcă meșın.
Pronunție
- AFI: /me'ʃi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului meșină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | meșină | meșine |
| Articulat | meșina | meșinele |
| Genitiv-Dativ | meșinei | meșinelor |
| Vocativ | meșină | meșinelor |
- piele de oaie sau de capră, tăbăcită (folosită pentru căptușirea încălțămintei, a articolelor de marochinărie, la legătoria de cărți etc.).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online