meloman

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză mélomane.

Pronunție

  • AFI: /me.lo'man/


Substantiv


Declinarea substantivului
meloman
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ meloman melomani
Articulat melomanul melomanii
Genitiv-Dativ melomanului melomanilor
Vocativ melomanule melomanilor
  1. persoană căreia îi place mult muzica (în special cea clasică) și o înțelege.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe