merindeață

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din merinde + sufixul -eață.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
merindeață
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ merindeață merindețe
Articulat merindeața merindețele
Genitiv-Dativ merindeței merindețelor
Vocativ merindeață merindețelor
  1. (reg.) merindare.


Traduceri

Anagrame

Referințe