mierlușcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mierlă + sufixul -ușcă.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
mierlușcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mierlușcă mierluște
Articulat mierlușca mierluștele
Genitiv-Dativ mierluștei mierluștelor
Vocativ mierlușcă mierluștelor
  1. (reg.) mierliță.


Traduceri

Anagrame

Referințe