lărmui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din larmă + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /lər.mu'i/


Verb


Conjugarea verbului
lărmui
Infinitiv a lărmui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
lărmuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să lărmuiască
Participiu lărmuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a face larmă, a produce zgomot mare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe