lărmui

română

Etimologie

Din larmă + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /lər.mu'i/

Verb

Conjugarea verbului lărmui
Infinitiv	a lărmui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	lărmuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să lărmuiască
Participiu	lărmuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a face larmă, a produce zgomot mare.

Cuvinte derivate

• lărmuire

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• lămuri

Referințe

• DEX '98 via DEX online