mierlă

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : mierla
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
mierlă
O mierlă

română

Variante

Etimologie

Din latină mer(u)la.

Înrudit cu aromână njerlã, njirlã, asturiană mierbu, miruellu, catalană merla, dalmată miarla, franceză merle, friulană mierli, galiciană merlo, italiană merlo, merla, ladină merlo, occitană mèrle, mèrla, portugheză melro, retoromană merl, merlotscha, sardă mérula, meurra, siciliană mèrulu, merru, spaniolă merla, mierla, mirla, merlo, mirlo, valonă miele și venețiană merlo.

Pronunție

  • AFI: /'mjer.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mierlă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mierlă mierle
Articulat mierla mierlele
Genitiv-Dativ mierlei mierlelor
Vocativ mierlă mierlelor
  1. (ornit.) (Turdus merula) pasăre cântătoare de pădure, cu cioc galben și cu pene negre.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Paronime

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe