Sari la conținut

minții

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din minți.

Pronunție

  • AFI: /minˈʦiː/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru minți.

Etimologie

Din minte.

Pronunție

  • AFI: /ˈmin.ʦiː/


Substantiv

  1. forma de genitiv-dativ singular articulat pentru minte.