monițiune
română
Etimologie
Din franceză monition, italiană monizione.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului monițiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monițiune | monițiuni |
| Articulat | monițiunea | monițiunile |
| Genitiv-Dativ | monițiunii | monițiunilor |
| Vocativ | monițiune | monițiunilor |
- (livr.) avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; (p.gener.) observație, mustrare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online