monoman

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză monomane.

Pronunție

  • AFI: /mo.no'man/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
monoman
Singular Plural
Masculin monoman monomani
Feminin monomană monomane
Neutru monoman monomane
  1. care suferă de monomanie.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
monoman
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monoman monomani
Articulat monomanul monomanii
Genitiv-Dativ monomanului monomanilor
Vocativ monomanule monomanilor
  1. persoană care suferă de monomanie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe