monometru

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză monomètre.

Pronunție

  • AFI: /mo.noˈme.tru/


Substantiv


Declinarea substantivului
monometru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monometru monometre
Articulat monometrul monometrele
Genitiv-Dativ monometrului monometrelor
Vocativ monometrule monometrelor
  1. vers compus dintr-un singur metru.
  2. vers compus din metri de același fel.


Traduceri

Referințe