morăriță

română

Etimologie

Din morar + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /mo.rə'ri.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului morăriță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	morăriță	morărițe
Articulat	morărița	morărițele
Genitiv-Dativ	morăriței	morărițelor
Vocativ	morăriță	morărițelor

1. soție de morar; stăpâna unei mori; morăreasă.
2. (la sg. art.; reg.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• armatori

Referințe

• DEX '98 via DEX online