morocăneală

română

Etimologie

Din a morocăni + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /mo.ro.kə'ne̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului morocăneală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	morocăneală	morocăneli
Articulat	morocăneala	morocănelile
Genitiv-Dativ	morocănelii	morocănelilor
Vocativ	morocăneală	morocănelilor

1. (reg.) acțiunea de a morocăni; mustrare, cicăleală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online