motricitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză motricité.

Pronunție

  • AFI: /mo.tri.ʧi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
motricitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ motricitate invariabil
Articulat motricitatea invariabil
Genitiv-Dativ motricității invariabil
Vocativ motricitate invariabil
  1. capacitate a activității nervoase superioare de a trece rapid de la un proces de excitație la altul, de la un anumit stereotip dinamic la altul; (p.ext.) motilitate.


Traduceri

Referințe