mucalitlâc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă mukallitlik.

Pronunție

  • AFI: /mu.ka.li'tlɨk/


Substantiv


Declinarea substantivului
mucalitlâc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mucalitlâc mucalitlâcuri
Articulat mucalitlâcul mucalitlâcurile
Genitiv-Dativ mucalitlâcului mucalitlâcurilor
Vocativ mucalitlâcule mucalitlâcurilor
  1. (înv.) vorbă de râs, glumă; povestire nostimă.


Traduceri

Referințe