murguleț

română

Etimologie

Din murg + sufixul -uleț.

Pronunție

• AFI: /mur.gu'leʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului murguleț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	murguleț	murguleți
Articulat	murgulețul	murguleții
Genitiv-Dativ	murgulețului	murguleților
Vocativ	murgulețule	murguleților

1. diminutiv al lui murg; murgușor.
2. (art.) numele unui dans popular din Muntenia, cu ritm vioi; melodic după care se execută acest dans.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online