Sari la conținut

mutila

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză mutiler < latină mutilare.

Pronunție

  • AFI: /mu.ti'la/


Verb


Conjugarea verbului
mutila
Infinitiv a mutila
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		mutilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să mutileze
Participiu mutilat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a tăia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; (p.ext.) a sluți, a desfigura.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=mutila&oldid=889921”