mutilare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a mutila.

Pronunție

  • AFI: /mu.ti'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mutilare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mutilare mutilări
Articulat mutilarea mutilările
Genitiv-Dativ mutilării mutilărilor
Vocativ mutilare mutilărilor
  1. acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; (p.ext.) sluțire, desfigurare.


Traduceri

Anagrame

Referințe