mutluluk

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din mutlu + -luk.

Pronunție

  • AFI: /mut.ɫu.ɫuk/


Substantiv

mutluluk, pl. mutluluklar

  1. fericire, bucurie

Cuvinte apropiate