năpârstoacă
română
Etimologie
Din năpârstoc.
Pronunție
- AFI: /nə.pɨr'sto̯a.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului năpârstoacă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | năpârstoacă | năpârstoace |
| Articulat | năpârstoaca | năpârstoacele |
| Genitiv-Dativ | năpârstoacei | năpârstoacelor |
| Vocativ | năpârstoaco | năpârstoacelor |
- (fam.) epitet dat unui copil (mic).
- (peior.) persoană mică de statură; (fig.) persoană neajutorată, neputincioasă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online