năpăstuitoare
română
Etimologie
Din năpăstuitor.
Pronunție
- AFI: /nə.pəs.tu.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului năpăstuitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | năpăstuitoare | năpăstuitoare |
| Articulat | năpăstuitoarea | năpăstuitoarele |
| Genitiv-Dativ | năpăstuitoarei | năpăstuitoarelor |
| Vocativ | năpăstuitoareo | năpăstuitoarelor |
- (rar) persoană care năpăstuiește pe cineva; asupritoare; calomniatoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online