năstrușnicie
Etimologie
Din năstrușnic + sufixul -ie.
Pronunție
- AFI: /nəs.truʃ.ni'ʧi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului năstrușnicie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | năstrușnicie | năstrușnicii |
| Articulat | năstrușnicia | năstrușniciile |
| Genitiv-Dativ | năstrușniciei | năstrușniciilor |
| Vocativ | năstrușnicie | năstrușniciilor |
- faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online