năvălitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a năvăli + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /nə.və.li'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
năvălitor
Singular Plural
Masculin năvălitor năvălitori
Feminin năvălitoare năvălitoare
Neutru năvălitor năvălitoare
  1. care năvălește; agresor, invadator, cotropitor.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
năvălitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năvălitor năvălitori
Articulat năvălitorul năvălitorii
Genitiv-Dativ năvălitorului năvălitorilor
Vocativ năvălitorule năvălitorilor
  1. persoană, armată, stat etc. care năvălește; agresor, invadator, cotropitor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe