neascultător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ne- + ascultător.

Pronunție

  • AFI: /ne.as.kul.tə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
neascultător
Singular Plural
Masculin neascultător neascultători
Feminin neascultătoare neascultătoare
Neutru neascultător neascultătoare
  1. (adesea substantivat) care nu ascultă (de cineva sau de ceva), care nu se supune; (p.ext.) rău, obraznic.


Traduceri

Referințe