neastâmpărat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ne- + astâmpărat.

Pronunție

  • AFI: /ne.as.tɨm.pə'rat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
neastâmpărat
Singular Plural
Masculin neastâmpărat neastâmpărați
Feminin neastâmpărată neastâmpărate
Neutru neastâmpărat neastâmpărate
  1. care nu se astâmpără sau care nu poate fi astâmpărat; (spec.) (despre oameni, firea, temperamentul lor) care se agită continuu; agitat, neliniștit.
  2. (despre copii) (excesiv de) vioi, zglobiu, zburdalnic, zvăpăiat; (p.ext.) obraznic, rău.
  3. (despre ochi, privire etc.) vioi, jucăuș.


Traduceri

Referințe