nickel

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din suedeză kopparnickel obtinut din germană Kupfernickel

Pronunție

  • AFI: /ˈnɪkəl/


Substantiv

nickel, pl. nickels

  1. (defectiv de plural) nichel
  2. (în SUA și Canada) monedă care valorează 5 cenți





franceză

(français)

Etimologie

Din germană Nickel

Pronunție


Substantiv

nickel m.

  1. nichel
  2. (arg.) perfect





suedeză

(svenska)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

nickel n.

  1. nichel