notariat

română

Etimologie

Din franceză notariat, germană Notariat.

Pronunție

• AFI: /no.ta.ri'at/

Substantiv

Declinarea substantivului notariat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	notariat	notariate
Articulat	notariatul	notariatele
Genitiv-Dativ	notariatului	notariatelor
Vocativ	notariatule	notariatelor

1. instituție publică în care se redactează, se legalizează și se autentifică acte; funcția și activitatea notarului sau a autorității însărcinate cu autentificarea și legalizarea actelor.

Cuvinte compuse

• acte de notariat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• antiarto
• raționat

Referințe

• DEX '98 via DEX online