noyer

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

franceză

(français)

Etimologie

Din latină populară nucārius, care provine din latină clasică nux („nucă; nuc”).

Confer spaniolă noguera, portugheză nogueira, catalană noguera și occitană noguièr. Echivalent cu noix („nucă”) +‎ -ier.

Pronunție


Substantiv

noyer m., noyers pl.

  1. (bot.) nuc
    Une allée de noyers.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Variante

Etimologie

Din franceză veche noier, neier, care provine din latină necāre < forma de infinitiv prezent activ pentru necō („a ucide, a omorî”). Sensul de „a se îneca” poate fi găsit și în alte limbi romanice.

Confer catalană negar, italiană annegare, spaniolă anegar și română îneca.

Pronunție


Verb

noyer

  1. (v.tranz.) a îneca, a (se) scufunda
  2. (v.tranz.) a dilua (în apă)

se noyer

  1. (v.refl.) a se îneca

Sinonime

noyer

Cuvinte derivate

Expresii

Referințe