nutriment

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză nutriment < latină nutrimentum.

Pronunție

  • AFI: /nu.tri'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
nutriment
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nutriment nutrimente
Articulat nutrimentul nutrimentele
Dativ-Genitiv nutrimentului nutrimentelor
Vocativ nutrimentule nutrimentelor
  1. (rar) hrană; alimentație; mijloace de trai, cele necesare traiului.


Traduceri

Referințe