obligativitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a obliga.

Pronunție

  • AFI: /o.bli.ga.ti.vi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
obligativitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obligativitate invariabil
Articulat obligativitatea invariabil
Dativ-Genitiv obligativității invariabil
Vocativ obligativitate invariabil
  1. caracter a ceea ce este obligatoriu.


Traduceri

Referințe