oiseau

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Etimologie

Atestat în 1100; franceză medie oyseau, care provine din franceză veche oisel < latină târzie aucellus („păsărică, păsărea”), din latină populară *avicellus, forma de diminutiv al lui avis („pasăre”), din proto-italică *awis.

Înrudit cu catalană ocell, aucell, italiană uccello și occitană aucèl.

Pronunție


Substantiv

oiseau m., oiseaux pl.

  1. (ornit.) pasăre
    Les anciens observaient le vol des oiseaux.
  2. (argou; peior.) persoană jovială, extravagantă
    Quel drôle d'oiseau!
  3. (fig.) avion
  4. (fam.; în limbajul copiilor) puță

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

Vezi și

Referințe