oiseau

franceză

Etimologie

Atestat în 1100; franceză medie oyseau, care provine din franceză veche oisel < latină târzie aucellus („păsărică, păsărea”), din latină populară *avicellus, forma de diminutiv al lui avis („pasăre”), din proto-italică *awis.

Înrudit cu catalană ocell, aucell, italiană uccello și occitană aucèl.

Pronunție

AFI: /wa.zo/
Audio^fișier
(Louisiana) AFI: /zwɒzo/

Substantiv

oiseau m., oiseaux pl.

(ornit.) pasăre
Les anciens observaient le vol des oiseaux.
(argou; peior.) persoană jovială, extravagantă
Quel drôle d'oiseau!
(fig.) avion
(fam.; în limbajul copiilor) puță

Sinonime

1: (ornit.) volatile, (fam.) piaf
2: (fam.) zèbre, zigoto
3: (avia.) avion

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

aviaire

Locuțiuni

locuțiuni

Expresii

Vezi și

Referințe