orbălțit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) orbălți.

Pronunție

  • AFI: /or.bəl'ʦit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
orbălțit
Singular Plural
Masculin orbălțit orbălțiți
Feminin orbălțită orbălțite
Neutru orbălțit orbălțite
  1. (reg.) bolnav de orbalț; umflat (de orbalț).


Traduceri

Referințe