orchestrator

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a orchestra + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /or.kes.tra'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
orchestrator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orchestrator orchestratori
Articulat orchestratorul orchestratorii
Genitiv-Dativ orchestratorului orchestratorilor
Vocativ orchestratorule orchestratorilor
  1. persoană care orchestrează bucăți muzicale.


Traduceri

Referințe