organografie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză organographie.

Pronunție

  • AFI: /or.ga.no.gra'fi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
organografie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ organografie organografii
Articulat organografia organografiile
Genitiv-Dativ organografiei organografiilor
Vocativ organografie organografiilor
  1. parte a zoologiei și a botanicii care se ocupă cu descrierea organelor animalelor sau ale vegetalelor.
  2. descriere amănunțită a părților care alcătuiesc un instrument muzical și a felului de funcționare a acelui instrument.


Traduceri

Referințe