organolit

română

Etimologie

Din franceză organolithien.

Pronunție

• AFI: /or.ga.no'lit/

Substantiv

Declinarea substantivului organolit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	organolit	organolite
Articulat	organolitul	organolitele
Genitiv-Dativ	organolitului	organolitelor
Vocativ	organolitule	organolitelor

1. (geol.) mineral sau rocă formate prin transformarea unor substanțe organice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online