ornus

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

latină

(Latina)

Etimologie

Prin rotacism din proto-indo-europeană *os-.

Pronunție

  • AFI: /ˈor.nus/


Substantiv


Declinarea substantivului
ornus
f. Singular Plural
Nominativ ornus ornī
Genitiv ornī ornōrum
Dativ ornō ornīs
Acuzativ ornum ornōs
Ablativ ornō ornīs
Vocativ orne ornī
  1. (bot.) urm, mojdrean; (p.ext.) frasin
  2. (spec.) lance făcut din lemnul de urm

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe