ortotest

română

Etimologie

Din orto- + test.

Pronunție

• AFI: /or.to'test/

Substantiv

Declinarea substantivului ortotest
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ortotest	ortoteste
Articulat	ortotestul	ortotestele
Genitiv-Dativ	ortotestului	ortotestelor
Vocativ	ortotestule	ortotestelor

1. instrument de măsură mecanic, cu pârghii și roți dințate, folosit la măsurarea dimensiunilor pieselor prelucrate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online