ospețime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din oaspete + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /os.pe'ʦi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
ospețime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ospețime invariabil
Articulat ospețimea invariabil
Genitiv-Dativ ospețimii invariabil
Vocativ ospețime invariabil
  1. (rar) mulțime de oaspeți.


Traduceri

Anagrame

Referințe