estompă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză estompe.

Pronunție

  • AFI: /es'tom.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
estompă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ estompă estompe
Articulat estompa estompele
Genitiv-Dativ estompei estompelor
Vocativ estompă estompelor
  1. sul mic de hârtie, de piele sau de alt material moale, cu care se atenuează, se șterge conturul unui desen executat în creion, în cărbune sau în pastel, pentru a potrivi umbrele.


Traduceri

Anagrame

Referințe