ospecior

română

Etimologie

Din oaspete + sufixul -ior.

Pronunție

• AFI: /os.pe'ʧjor/

Substantiv

Declinarea substantivului ospecior
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ospecior	ospeciori
Articulat	ospeciorul	ospeciorii
Genitiv-Dativ	ospeciorului	ospeciorilor
Vocativ	ospeciorule	ospeciorilor

1. (pop.) diminutiv al lui oaspete.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online