outrageous
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleza medie < franceza veche outrageus. Confer franceză outrage.
Pronunție
- AFI: /aʊtˈreɪdʒəs/
Adjectiv
outrageous (comp. more outrageous, sup. most outrageous)
- nelegiuit, atroce; insuportabil
- He exhibits the most outrageous behavior.
- imoral, criminal
- She says the most outrageous things.
- excesiv
- Outrageous prices.