Sari la conținut

outrage

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din franceza veche oltrage < latină *ultragium sau *ultraticum.

Pronunție

  • AFI: /'aʊtreɪdʒ/


Substantiv

outrage, pl. outrages

  1. atrocitate; (spec.) crimă
    What an outrage!
  2. ultraj, indignare

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to outrage
Infinitiv to outrage
Prezent simplu
pers. 3 sg.
outrages
Trecut simplu outraged
Participiu trecut outraged
Participiu prezent outraging
  1. a comite o crimă față de
  2. a ultragia

Cuvinte derivate

Referințe





(français)

Etimologie

Din franceza veche oltrage < latină *ultratĭcum.

Pronunție

  • AFI: /u.tʁaʒ/


Substantiv

outrage m., outrages pl.

  1. ultraj, indignare
  2. atrocitate; (spec.) crimă

Cuvinte derivate

Referințe