păcătui

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din păcat + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /pə.kə.tu'i/


Verb


Conjugarea verbului
păcătui
Infinitiv a păcătui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
păcătuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să păcătuiască
Participiu păcătuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a comite un păcat; a greși.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe