pălmar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din palmă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /pəl'mar/


Substantiv


Declinarea substantivului
pălmar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pălmar pălmare
Articulat pălmarul pălmarele
Genitiv-Dativ pălmarului pălmarelor
Vocativ pălmarule pălmarelor
  1. mănușă specială de piele, de cauciuc, de material plastic etc., folosită pentru protecția palmei în diverse locuri de muncă.


Traduceri

Referințe